Tag Archives: relatie terapeutica

Craiasa Zapezii (despre inteligenta)

Azi dimineata, intr-o sedinta cu un client mi-am amintit de un pasaj din Craiasa Zapezii a lui Andersen: baiatului i-au intrat cioburi in ochi si inima a început sa-i inghete; si pe masura ce inima ii ingheta, el devenea din ce in ce mai inteligent…

Fetița a pornit in cautarea lui. Evident, inima lui trebuia salvata de la inghet.

O pledoarie interesanta pentru inteligenta emotionala, pentru inteligenta ecologica, pentru dragoste, pentru intelepciunea supraordonata inteligentei.

Leave a comment

Filed under Asociatii libere, Dezvoltare personala

Problema prezentata nu este niciodata problema reala

Pornind de la ideea ca orice simptom ascunde o drama sufleteasca si ca acel simptom va persista atat timp cat acea drama nu va fi consumata, perlaborata, integrata, psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie atat simptomelor, cat mai ales sentimentelor, gandurilor, dorintelor asociate acestora.

Aceste sentimente sunt accesate si retraite in relatia cu terapeutul, apoi verbalizate, analizate si intelese. Drama din spatele simptomului, care este in acelasi timp si motorul sau, este astfel consumata in relatia terapeutica, iar in acel moment simptomul isi pierde practic ratiunea de a exista. Misiunea lui a fost indeplinita.

Leave a comment

Filed under Asociatii libere

Psihanalistul este avocatul pacientului, nu al societatii

Altfel spus, psihanalistul aude strigatul de ajutor camuflat in simptom al pacientului, il recunoaste ca atare si creeaza loc in spatiul psihic constient pentru ca acesta sa fie exprimat, pus in cuvinte. In total contrast cu vocea socialului, psihanalistul vede in simptom nu o problema care trebuie eliminata, ci o solutie. Practic, singura si cea mai buna solutie pe care pacientul a gasit-o pentru ca el sa nu moara sufleteste, sa nu devina alienat, robotizat, un “adaptat” perfect intr-o societate care ii ignora nevoile, bagatelizeaza trairile subiective  si descurajeaza aspiratia la autenticitate. Relatia terapeutica ofera un cadru securizant in care pacientul invata sa se simta suficient de liber pentru a-si exprima revolta si a gandi tot ceea ce pana acum era”interzis”sa gandeasca, tabuu.

Psihanaliza este o invitatie la libertate, la libertatea de a gandi si de a verbaliza, dupa cum este totodata si un foarte solicitant si dificil exercitiu de sinceritate.

Leave a comment

Filed under Asociatii libere, Psihoterapie si psihanaliza